Maine e Craciunul si uite ca o sa-l traim cu totii. Unii mai veseli, altii mai deprimati, toata “gasca” de oameni care citeste randurile astea, a prins sfarsitul lui 2010. Perioada asta are o marca specifica, lumea se opreste putin din autoflagelare si cugeta asa un pic la fericire. De sarbatori se cade sa fi fericit asa ca multi se simt aiurea ca nu sunt, la genul: “Ba, da io nu simt deloc spiritul Craciunului…” adica si fericirea asta a devenit tot o treaba – TREBE sa fii vesel, sa daruiesti, sa simti spiridusi si fluturasi in stomac. Tin minte ca nu demult ma scremeam la un Craciun sa simt spiridusii si SPIRITU si imi iesea asa o juma de ora si dup-aia eram linistit: gata, am bifat si spiritu Craciunului, am facut bine, acuma pot sa fiu eu. Un prieten obisnuia sa simta chestia asta si vizavi de revelion – ca e obligat sa se distreze , sa bifeze revelionul si ajunsese revoltat pe o ocazie care de fapt in esenta ei e un lucru minunat. O sarbatoare e un simbol, iti reaminteste ceva important - ca viata e pentru tine, pentru a te bucura, pentru a fi impreuna, a rade - atunci te folosesti cu adevarat de viata. O sarbatoare e sa-ti spuna cum sa te comporti in fiecare zi, ea nu te obliga la nimic dar cumva am reusit sa distorsionam lucrurile si acum avem 2 perioade – una lunga normala, de zi cu zi, in care ne autoflagelam cu acte ca na.. asa trebe – viata e grea.. si alta – sarbatorile in care nu stim cum sa fim fericiti autentic si o dam in ce stim mai bine. Oare de ce-om lua totul ca si cum e tema la mate ? De ce ne facem atatea reprosuri, de ce suntem nemultumiti ? Cred ca am inlocuit viata adevarata cu un joc de-al nostru in care tre sa faci bine, sa porti un pampon roz pe mecla, sa fii asa sau altfel, oricum numai cum esti TU nu e bine. Si toti simtim o revolta extraordinara la chestia asta, suntem gata sa ne bagam picioarele in orice Craciun, draci laci, religie, justitie, orice si oricine nu ne accepta ca cine suntem. Si bine facem, chiar daca unele lucruri si oameni(ca sa nu zic toti si toate) n-au saracii nici o vina – sunt la fel de dezorientati ca noi.
Cauzele nemultumirii conteaza dar is cateodata prea multe si intortocheate. Scopul e acelasi – vrem sa fim iubiti, acceptati ca cine suntem – grasi, urati, frumosi, slabi, prosti si vrem sa fim fericiti in fiecare zi, nu numai de sarbatori. Costumul asta stramt pe care ni-l punem de dragul altora (culmea fiecare si-l pune de dragul altuia da nimeni nu-l vrea; nu stiu cum sa-i zic - cre ca e ego) ne ofera siguranta dar ne ia sclipirea, spontaneiatea. Si cum oricum murim, nu stiu ce siguranta poate exista pe lumea asta.
Ca sa fii iubit si acceptat, noroc ca nu trebuie sa schimbi pe toata lumea si ca exista o cale mult mai simpla - schimba-te pe tine. Imi vine in minte versul unei melodii: “Keep on smilling and the whole world will smille with you”. Eu iti spun ca Tu esti asa cum trebuie, esti perfect ! dar degeaba ti-o spun eu – trebuie s-o auzi de la tine
ma scuzati de aburela pe final – in capu meu face sens, nu stiu cat de cursiv is si cat poci ca sa esprim. in alta ordine de idei ca sa va iau pe comercial, care n-ati cumparat toate cadourile, treceti pe la noi la Dales – mai e deschis vreo 2 ore. pana postez eu asta si-l vedeti sigur inchide da na.. zic si eu ca sa simt ca am facut bine, ca am facut reclama la produsele noastre, ca mi-am facut datoria si n-am pierdut “clienti” pai nu ? oricum eu am darul sa le fac pe toate cand nu mai e nevoie de ele : ))
genti, felicitari, pipe de lemn, caciuli crosetate, origami , kendama, tricouri, hanorace, haine, nave spatiale, pe toate le avem 
si in incheiere alegeti-va o urare: Sarbatori Fericite ! Viata e greu da trece ! Esti perfect imperfect ! Keep on smilling ! Calea este telul ! Felis Navidad ! Muchas muchos !
